Dragostea nu este un sentiment. “ –Poftim?!” iti spui intrigata. “ –Bineinteles ca este! O simt in piept, in stomac si prin furnicaturile din corpul meu. Sunt manifestari fizice a ceea ce inseamna a fi indragostit”. Dragostea si a te indragosti sunt insa doua fenomene diferite. A te indragosti poate insemna o multitudine de emotii sau poate fi primul pas spre o dragoste adevarata…
A te indragosti inseamna a simti atractie puternica fata de o persoana. Daca este simtita de ambii parteneri, expresia euforica “a te indragosti” se va transforma in “a iubi”.
Fenomenul indragostirii este chemarea unei persoane. “Obiectul” este ales instinctiv dupa idealuri, vise, chiar daca este posibil sa nu realizam acest lucru. De obicei ne indragostim de aspectul unei persoane, de felul cum vorbeste, se poarta… Uneori ii atribuim persoanei iubite, calitati ideale, iluziile mistice ne cuprind si cu cat incepem sa il descoperim mai mult, cu atat revenim mai repede cu picioarele pe pamant. Sentimentul de dragoste dispare chiar mai repede decat a aparut in aceste situatii…
Cu cat se cunosc mai bine, cu atat se vor simti mai bine impreuna. Dar experienta dragostei va avea o forma mai putin definita. Unele cupluri continua relatiile si se casatoresc, altele se despart. Este rezonabil sa spunem ca mai multe lucruri in sifonier sau o periuta de dinti in plus este sfarsitul sentimentului de a fi indragostita, insa poate insemna de asemenea si inceputul unei iubiri adevarate.
Sentimentele euforice pe care le numim “dragoste” reprezinta emotiile care insotesc experienta noua prin care un anumit lucru devine important pentru o persoana. Odata stabilita importanta, relatia dintre cei doi se numeste catexa. Ea poate fi de moment. Dragostea adevarata implica angajamentul si dorinta. Atunci cand o persoana se intereseaza de cealalta, ea stie ca lipsa angajamentului poate rani si ca angajamentul este probabil necesar pentru manifestarea efectiva a grijii. Grija si angajamentul izvorasc din dragoste. Iata de ce in fiecare relatie ele exista.
Dragostea adevarata provine din catexa. Dragostea exista si cu si fara un sentiment de dragoste veritabil – pur si simplu simti fluturii in stomac.
Este mai usor, intr-adevar, este imbucurator sa iubesti cu catexa si cu sentiment de dragoste euforic. Insa este posibil sa iubesti si fara catexa si fara sentimente adevarate. Dragostea adevarata este mai degraba rationala decat euforica. Persoana care iubeste cu adevarat o face in urma unei “decizii de dragoste”. Ea si-a luat un angajament “sa iubeasca”, chiar daca sentimentele de dragoste sunt sau nu prezente.
Poate fi dificil si dureros sa cautam evidenta dragostei in actiunile cuiva, dar din cauza faptului ca dragostea adevarata este un act care infatiseaza sentimentele de dragoste, putem concluziona ca dragostea este ceea ce face. Ca iubesti sau ca nu iubesti, mult sau putin, acestea sunt lucruri obiective si nu fenomene pur subiective.
%%GD_PHOTO_ID%4250614%l%x1Z%%